IoT ca infrastructură operațională: de la date la decizii automatizate

Valoarea reală a Internetului Lucrurilor (IoT) este concretă și măsurabilă — reducerea costurilor operaționale, creșterea eficienței, asigurarea controlului în timp real și susținerea deciziilor bazate pe date, potrivit Hannelore Valkanov, specialist în soluții IoT și transformare digitală, cu o experiență de peste zece ani în domeniu.

„În industriile reglementate, conformitatea devine o componentă critică suplimentară, unde este esențial nu doar să declari ceea ce faci, ci să poți și demonstra acest lucru”, explică aceasta.

În viziunea Hannelore Valkanov, IoT nu trebuie abordat doar ca o colecție de dispozitive conectate sau aplicații software independente, ci ca o infrastructură operațională completă.

„Adevărata provocare este construirea unor sisteme integrate, de la un capăt la altul, în care toate componentele esențiale — de la dispozitivele din teren până la platformele de procesare a datelor — funcționează împreună în mod fiabil. Acest lucru asigură stabilitate și predictibilitate, nu doar funcționalitate.”

Cum a evoluat parcursul dumneavoastră profesional către rolul actual în dezvoltarea soluțiilor IoT?

Hannelore Valkanov: Parcursul meu profesional s-a construit în jurul rezolvării unor probleme reale din industrie, nu în jurul unei direcții pur teoretice.

Am pornit din zona tehnică, însă am înțeles destul de repede că valoarea nu provine din dezvoltarea izolată de software sau hardware, ci din capacitatea de a construi sisteme complete, care funcționează fiabil în medii operaționale reale.

Tranziția către IoT a venit în mod natural, fiind determinată de nevoia de vizibilitate și control operațional. Experiența mea a început cu sisteme de monitorizare în timp real și a evoluat treptat către platforme capabile să colecteze, să proceseze și să transforme datele în informații utile pentru luarea deciziilor.

Astăzi, mă concentrez pe alinierea tehnologiei la nevoile reale ale organizațiilor și pe dezvoltarea unor sisteme care pot fi extinse și care generează valoare pe termen lung.

Care sunt cele mai importante lecții învățate în peste zece ani de experiență în domeniul IoT?

Hannelore Valkanov: După mai bine de un deceniu în acest domeniu, lecțiile sunt destul de clare.

Hardware-ul este adesea componenta care determină nivelul de risc și costurile, nu doar software-ul. Stabilitatea este mai importantă decât complexitatea, mai ales în cazul sistemelor care funcționează continuu și gestionează date critice.

În același timp, am învățat că datele nu au valoare în sine — ele devin valoroase doar atunci când sunt utilizate pentru a îmbunătăți o decizie sau un proces.

Poate cea mai importantă lecție este că execuția face diferența, nu ideea în sine.

Cum definiți „valoarea reală” a IoT pentru companii în prezent?

Hannelore Valkanov: Valoarea reală a IoT este foarte concretă și măsurabilă.

Vorbim despre reducerea costurilor operaționale, creșterea eficienței, asigurarea controlului în timp real și luarea deciziilor pe baza datelor, nu a presupunerilor.

În industriile reglementate, conformitatea devine o componentă critică suplimentară, unde este esențial să poți demonstra ceea ce faci, nu doar să declari acest lucru.

Dacă o soluție nu generează un impact măsurabil în aceste direcții, maturitatea sa operațională rămâne limitată.

Ce diferențiază o soluție IoT matură de un produs tehnologic convențional?

Hannelore Valkanov: Principala diferență constă în abordarea IoT ca infrastructură operațională, nu ca produs izolat.

O soluție IoT matură trebuie să integreze toate componentele esențiale — de la dispozitivele din teren și tehnologiile de comunicație până la procesarea datelor, analiză și aplicațiile utilizatorilor.

Obiectivul nu este doar conectarea dispozitivelor sau afișarea informațiilor, ci crearea unor sisteme care oferă stabilitate, predictibilitate și valoare operațională măsurabilă.

În industriile în care funcționarea continuă și deciziile critice sunt esențiale, fiabilitatea și capacitatea de extindere pe termen lung devin la fel de importante ca tehnologia în sine.

Cum pot fi integrate hardware-ul, firmware-ul și software-ul într-o platformă unitară și scalabilă?

Hannelore Valkanov: Integrarea nu este rezultatul unei soluții izolate, ci al unei arhitecturi proiectate ținând cont de cerințele operaționale pe termen lung.

O arhitectură scalabilă presupune standardizarea comunicației dintre dispozitive, mecanisme coerente de procesare a datelor și aplicații concepute pentru a funcționa împreună.

Fiecare nivel trebuie să poată fi administrat independent, dar să fie optimizat pentru integrare.

Scalabilitatea provine din modularitate și din eliminarea dependențelor critice. În practică, sistemele trebuie proiectate astfel încât să poată crește fără a necesita o reproiectare completă de fiecare dată când apar noi cerințe operaționale.

Ce tipuri de organizații manifestă în prezent cea mai mare cerere pentru soluții IoT?

Hannelore Valkanov: Cea mai mare cerere vine din partea organizațiilor care se confruntă cu presiuni operaționale reale.

Pe de o parte, sunt companiile private care trebuie să optimizeze costurile și să își crească eficiența. Pe de altă parte, sunt industriile reglementate, unde transparența, monitorizarea și controlul reprezintă cerințe esențiale.

În ambele situații, adoptarea IoT nu este determinată de interesul pentru tehnologie în sine, ci de necesități operaționale concrete.

Ce face ca proiectele IoT de mare amploare să fie deosebit de complexe și care sunt principalele provocări?

Hannelore Valkanov: Cele mai complexe proiecte sunt cele în care sistemele trebuie să funcționeze continuu, inclusiv în condiții imperfecte.

Provocările provin din mediile operaționale reale: conectivitate instabilă, integrarea cu sistemele existente, variații ale condițiilor de mediu sau modificări legislative. Tehnologia în sine reprezintă doar o parte a problemei.

În același timp, complexitatea nu provine doar din colectarea datelor, ci și din ceea ce se întâmplă ulterior.

În practică, nu ne putem aștepta ca echipele operaționale să interpreteze permanent volume mari de date brute. De aceea, platformele IoT trebuie să funcționeze ca sisteme de suport decizional, transformând automat informațiile colectate în concluzii clare și recomandări concrete.

Adevărata complexitate este, de fapt, dublă: pe de o parte, menținerea consistenței și fiabilității în timp, iar pe de altă parte, furnizarea informațiilor într-o formă care poate fi utilizată direct în procesul decizional, fără interpretări suplimentare.

Care sunt principalele obstacole în calea adoptării pe scară largă a IoT în România?

Hannelore Valkanov: Unul dintre principalele obstacole este lipsa încrederii în rezultate.

Piața a fost expusă la numeroase proiecte-pilot care nu au fost extinse ulterior sau care nu au reușit să genereze valoare economică măsurabilă.

În plus, persistă percepția că soluțiile IoT sunt complexe, costisitoare și dificil de întreținut.

Consider că adoptarea va accelera pe măsură ce soluțiile vor deveni mai ușor de implementat, mai simple de utilizat și mai predictibile în privința rezultatelor.

Cheia este demonstrarea unor beneficii concrete și a fiabilității operaționale pe termen lung, nu concentrarea exclusivă asupra capabilităților tehnologice.

Ce industrii considerați că vor avea cea mai rapidă dezvoltare în următorii 3–5 ani?

Hannelore Valkanov: Creșterea va veni în principal din industriile care se confruntă cu presiuni economice, operaționale sau de reglementare tot mai mari.

Agricultura, logistica, energia și industriile reglementate sunt domenii în care nevoia de date și control operațional devine din ce în ce mai evidentă.

În aceste sectoare, vizibilitatea limitată asupra operațiunilor poate genera costuri directe, poate reduce eficiența și poate crește riscurile operaționale.

În consecință, adoptarea IoT devine tot mai mult o necesitate strategică, nu doar o investiție tehnologică opțională.

Ce greșeli fac companiile atunci când implementează soluții IoT?

Hannelore Valkanov: Cea mai frecventă greșeală este pornirea de la tehnologie, în loc să se pornească de la problema care trebuie rezolvată.

O altă situație des întâlnită este tratarea proiectelor-pilot ca experimente izolate, fără obiective de business clar definite.

Fără indicatori de performanță măsurabili și o strategie realistă de implementare, chiar și proiectele reușite din punct de vedere tehnic pot să nu ajungă niciodată la o implementare pe scară largă.

În realitate, un proiect-pilot ar trebui să fie primul pas către un sistem complet operațional, nu un test izolat.

În agricultura de precizie, unde apare cel mai mare impact economic? Dar în industriile reglementate sau în orașele inteligente?

Hannelore Valkanov: În agricultură, impactul provine din optimizarea utilizării resurselor — în special a apei și îngrășămintelor — și din sprijinirea gestionării riscurilor climatice, aspecte care pot influența direct producția și costurile operaționale.

Monitorizarea în timp real și analiza datelor oferă fermierilor informații suplimentare care le completează experiența și expertiza, susținând decizii operaționale mai bine fundamentate.

În industriile reglementate, valoarea constă în transparență, trasabilitate și capacitatea de a demonstra conformitatea pe baza unor date fiabile, colectate continuu. Acest lucru poate contribui la reducerea riscurilor operaționale și juridice.

În mediile urbane inteligente, unele dintre cele mai rapide și vizibile beneficii apar în aplicațiile care influențează direct viața de zi cu zi, precum managementul parcărilor, optimizarea traficului și monitorizarea mediului.

În toate aceste sectoare, obiectivul comun este același: transformarea datelor în valoare operațională concretă.

Cum vedeți evoluția IoT în următorii ani și ce va defini următoarea etapă de maturitate tehnologică?

Hannelore Valkanov: Consider că următoarea etapă de dezvoltare a IoT se va concentra pe consolidare, scalabilitate și un grad mai ridicat de autonomie operațională.

Industria se îndreaptă treptat de la implementări fragmentate către infrastructuri integrate, capabile să susțină multiple aplicații și cerințe operaționale.

Scalabilitatea internațională va deveni, de asemenea, tot mai importantă. Aceasta presupune soluții care se pot adapta diferitelor piețe, reglementări, medii de conectivitate și cerințe operaționale.

În paralel, progresele în analiza și interpretarea datelor vor permite un nivel mai ridicat de automatizare a deciziilor, reducând nevoia de intervenție manuală și îmbunătățind capacitatea de reacție operațională.

Direcția este clară: mai puține sisteme fragmentate, mai multe infrastructuri integrate și platforme tot mai inteligente, capabile să funcționeze fiabil și autonom.